Povestea intunericului roz

Daca din fiecare greseala trebuie sa traiesc si sa scriu cate o poveste, merita!

S-a luat curentul in tot cartierul… desi acum blocurile din fata au lumina… si doar in dreptul meu la usa e o lumanare. De ce mi s-a pus o lumanare la usa? Oare am murit? N-am murit… eu doar m-am inscris la Facultatea de Arte. De cand stau aici nu s-a luat niciodata curentul… decat atunci cand imi pica siguranta.

Acum stau la lumina ecranului de la laptop, care oricum nu mai tine decat… 13 min.

04.08.2010. Ziua in care am dat la actorie. Pardon, ziua in care m-am inscris la actorie. Sau poate, cine stie, poate sunt conectata cu un univers paralel in care EU-ul meu chiar a dat examen la actorie azi. 😀

Si de ce nu vine curentul? Ce e curentul asta, anyway? O tanti a facut misto de mine pe scara, ca va veni la miezul noptii in fata blocului si ca trebuie sa ma duc repede sa-l prind si sa-l aduc in casa. Oare o fi acelasi care mi-a lasat si lumanarea la usa?

Mai am 10 min de lumina. Ar fi cazul sa-mi caut o lumanare…

Am gasit. M-am dus cu telefonul aprins si am gasit o inimioara roz de lumanare. O inimioara roz de lumanare, care face suficient cat sa pot sa scriu. Bine, deocamdata si cu ajutorul laptopului. Mai am 7 min ramase de laptop.

Mai imi e foame… dar n-am lumina. Poate imi fac un sodou din ala de care mi-a zis Gabi, daca vine curentul. Deja incepe sa ma ingrijoreze. A trecut o ora si jumatate… ba chiar mai mult de 2 ore pt ca laptopul a mai stat si standby cat am mancat eu.

Mi-am citit ultimele mesaje postate pe roportal. Smart me. Desi nu-mi mai amintesc cum am judecat atunci, stiu sigur ca judecata aia m-a adus aici. 3 min… Nu mai am nici credit la telefon ca sa ma vait pe facebook.

Si totusi, lasand la o parte jocurile astea… de ce s-a oprit curentul? Si ce ar trebui sa invat eu din asta? Incepe sa-mi fie urat. S-a oprit de tot laptopul. Acum lumina de la lumanare creaza o culoare tare interesanta pe agenda mea. Iar penita de la stilou se misca foarte frumos.

(… cenzurat… )

Am o vaga impresie ca mi se stinge lumanarea. S-a topit fitilul. Am inventat altul din sfoara pe care am primit-o ca sa-mi leg afisul de la spectacolul de poezii. Am pus o bucatica in cutiuta de la lumanare si s-a facut un ditamai focul. Acum am lumina din plin! Pacat ca imi distruge inimioara. S-a topit…

Am tras niste poze, ca prea arata frumos lumina pe agenda scrisa de mana.

Mi s-a distrus complet inimioara. Focul a patruns-o, apoi a topit-o. Acum e doar o mare balta roz si o mica bucata de sfoara alba care arde. Arde in propria ei lumina. Si mi se pare ca e si parfumata, miroase a trandafiri.

… E plictisitor la lumina lumanarii… oare… ce-ar fi daca mi-as pune mp3 playerul pe Magic Fm? Neah… de la o vreme am capatat asa o mica repulsie fata de el. E prea… magic.

Advertisements

2 thoughts on “Povestea intunericului roz

  1. Stefania Post author

    ideea de la care a pornit povestea asta: uitasem sa-mi sting lumanarea (de actor) de la primul spectacol de poezii si mi-a stins-o altcineva la final… aceeasi faza, cu lumanarica din fata usii, s-a mai petrecut o data sambata dimineata (cand nu erea curent) inainte sa plec in excursie. 😀

    Reply
  2. Pingback: Cine și cu ce « Exercising my Creativity

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s