Mai am o vorbă de zis

Încep prin a vă spune că în ultimele zile m-am simțit extraordinar de bine.

De fapt, nu, îmi spun doar mie, online, în public, pentru că blogul meu a avut azi doar… 0 vizualizări! Deci, ori sunt, în sfârșit, împăcată, în viața mea din afara blogului și nu mai am nevoie de absolut niciun feedback venit din mediul online, ori s-a stricat numărătorul. 😀

Buuun. Dar, de ce mă simt așa de fericită și de împlinită? Pentru că în sfârșit mă simt liberă. Încă un paradox, că doar nu se aștepta cineva la altceva, venind din partea mea.

Mă simt liberă să iubesc ce vreau și pe cine vreau (da, bineînțeles, tot platonic, deocamdată 😉 ), fără să am vreo remușcare și fără să mă simt ca și cum aș călca strâmb. Nu de alta, dar anul trecut, tot cam pe vremea asta, mi-am luxat glezna, situație pe care nu am mai pățit-o de când eram în liceu. Și nici măcar nu călcasem strâmb, nici măcar metaforic vorbind, ci doar am căzut cu o bicicleta, care mai stătea și pe loc!

Dar, trecând la povești mai frumoase, mă gândeam ce minune a sorții ar trebui să fie între doi oameni, care își trăiesc realitatea complet liberi, ca, atunci când se întâlnesc, mai mult sau mai puțin pentru prima oară, și se privesc instinctiv în ochi, să se piardă complet pe ei, contopindu-se în acel tot unitar numit “noi”.

Ei, această sincronizare mi se pare o minune: o chestie aproape imposibilă: ca universul să aducă față în față în același moment de timp, doi oameni care vor exact în acel moment, același lucru… unul de la celălalt. În sincronicitate, împreună. Când inimile și mințile lor vibrează la unison. Când nu mai există nici gând, nici spațiu între ei, dar fiecare este el, în același timp în el și în celălalt.

De fiecare dată când am experimentat astfel de trăiri, durerea rupturii a fost mult mai puternică decât energia primită. Asta pentru că o parte din mine înceta să mai existe. Ori o parte din persoana cealaltă. Deci care ar mai fi în acest caz scopul flirtului, al seducției și al jocului cuceririi?

Cum poți declara că iubești pe cineva atunci când nu faci altceva decât să-l seduci?

A, da… că am rămas datoare dintr-un post anterior: Scuză-mă că am încercat să te seduc și Mulțumesc că nu te-ai opus. 😀 Sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce am știut să învăț de la tine. Orișicine ai fi tu.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s