… doar faptul că momentan/temporar nu trec printr-o perioadă prea fericită din punct de vedere emoțional.
Sper ca mâine sau poimâine să revin cu chestii mai frumoase, de genul:
– mi-am cumpărat în sfârșit un smartphone (în rate sau cu abonament);
– tipul de care-mi place a înțeles că merit să-mi acorde toată atenția, mai ales atunci când mă aflu în câmpul lui vizual (sau invers)…
– că printr-o ținere de mână “de emoții” nu se consideră că suntem cuplați (asta cred că ar trebui să înțeleg eu :D), iar printr-un sărut nu se fac (neapărat) copii…
– că o să pot în sfârșit să-mi iau propria mașină (ca să nu mai fie nevoie să mai depind vreodată de cineva pentru a mă duce unde am chef și la ce oră am chef… da știu, există Taxi pentru asta și cred că pe ansamblu aș ieși chiar mai ieftin)…
… și cam atât.
Update (22:09) Aș vrea, totuși, să mulțumesc, pe această cale, unei persoane, care, din primul moment în care ne-am cunoscut (adică anul trecut, de ziua mea), până în momentul cu vulpița portocalie ( 😀 ), mi-a acordat atenție necondiționată și m-a ajutat să conștientizez multe aspecte legate de dezvoltarea mea pe plan profesional.
Stii cum se zice… Nu dispera, ca maine o sa fie si mai rau!!! Glumesc… Sfatul meu?
Ia totul asa cum este si invata sa aspiri la mai bine.
Muuullte urari de bine de la Shaman.
Multumesc 🙂 sunt norocoasa ca are cine sa-mi mai indulceasca amarul 😀