Acum cateva vise, ma plimbam pe niste strazi prin Paris in cautarea unui Logan alb… ei bine, azi-noapte l-am gasit, cu aceeasi cheie in mana, apasand din cand in cand pe buton sa vad unde piuie.
L-am gasit la tara, ascuns undeva in curte… era noapte… si pe masura ce ma apropiam de el era de un verde inchis, apoi avea o forma ciudata, ca si cum ar fi o masina sport doar cu doua locuri, pentru ca la sfarsit, sa ma trezesc in fata unui… elicopteras!
Deci masina visurilor mele e de fapt un Elicopter albastru inchis metalizat 😀 Asta ca sa stiu sa nu ma mai chinui sa-mi fac calcule de buget ca sa-mi iau masina… ci o sa astept cuminte sa-mi vina elicopterul. Dar cum ramane cu cheile? pe astea de unde le primesc?
A, da… si am mai visat ca eram intr-un proiect de teatru sau de film, care se desfasura pe niste piramide sau pe turnuri… ba chiar parca m-am plimbat azi-noapte si prin Eiffel 😀 Oricum, ma cam saturasem de piramide si asteptam sa fiu distribuita pentru noul proiect. Apoi a venit invitatia, prin facebookul viselor: Sambata, in nu mai stiu ce parc, de la ora 17… acum, problema e in care din sambete.
Mai bine imi stabilesc visele intr-un Acvaplanor… poate reusesc sa-mi gasesc si activitatea artistica. 😀 Sau sa ma gaseasca ea pe mine, direct pe ape. Alea ale sambetei 😀
This time I’m gonna do it my way… This time is my time, I’m getting back to the real me.
Cheile ca cheile, dar unde il parchezi?? :))
La tara, in curte, exact acolo unde l-am gasit 😀
Pingback: It’s the most simple ever « My ivory tower