Over the present.
Past.
And future.

Judging by the fact that a month ago I dreamt about snowed red rose buds and I awoke feeling very strange, it seems that some dreams do come true! There are times when You Do arrive where you wanted, but very far away from where you’ve prepared yourself for.

Buun… acum sa trecem la chestii mai pamantesti: in timp ce mancam, mi-am dat seama ca n-am stiut niciodata sa pun problema in serios, in viitor, in legatura cu viata mea profesionala.

Ma refer la faptul ca, de cand ma stiu, ma concentram intotdeauna doar in sensul de a trece de un hop sau altul, gandindu-ma ca apoi imi va fi bine si voi putea sa exist, fericita: sa iau bacul cu nota mare; sa intru la facultate; sa prind camin bun; sa primesc bursa in Spania; sa ma angajez; sa intru la master; sa-mi gasesc un serviciu mai bun; sa termin masterul :D… sa ma angajez din nou… sa devin Team-Leader… sa joc prima oara intr-o piesa de teatru… sa ma angajez din nou… sa devin Team-Leader… deci da, am intrat intr-o bucla.

Acum voi lua ca ipoteza si ca “de la sine inteles”, notiunile de existenta si de fericire, nemaivazand viata doar in materie de hopuri de trecut, ci in materie de cum sa-mi gestionez cel mai eficient (si efectiv) resursele de care dispun. Asa deci si prin urmare, luand ca ipoteza faptul ca voi fi obligata sa exist pe acest Pamant, inca cel putin 50 de ani, ar trebui sa-mi pun problema in sensul de cum sa-mi fac acesti urmatori 50 de ani cat mai placuti, nu cat mai stresanti, obositori, nesanatosi, lupta(ciosi), nervosi, egoisti etc, iar hopurile, vor fi (fost) trecute si ele… de la Sine 😀

PS. … si tu consumi pentru niste nimicuri? 😀 Let there be light! Dream big.